Ce este un compromis? O situaţie care nu este potrivită cu tine, dar în care persişti contrar simţirii tale.
De obicei are pornirea de stabilitate, iar pe acest tipar o accepţi. Poate nu ai ales-o într-un mod dorit, poate în subconştient ai atras-o, dar cu siguranţă rămâi ancorat ei.
De ce ai alege să trăieşti în compromis? Poate din obişnuinţă, din lipsă de curaj de a schimba, din lipsă de alternative sau din câştigarea unor beneficii care te atrag, ar putea fi câteva exemple.
La ce nivel al vieţii tale poate apărea compromisul? La absolut orice nivel: fie că vorbim despre carieră, plan financiar, parteneriat, familie, prieteni, anturaj, orice conexiune naşte, al un moment dat, o situaţie de compromis.
Compromisul este rigiditate, adică acea stagnare a ta în anumite obişnuinţe în care alegi să funcţionezi, în detrimentul unui flux normal al vieţii.
Mai exact este acel perimetru limitat, ghidat de şabloane, din care refuzi să ieşi orice ar fi. Vei găsi mereu motive ale neclintirii tale şi ţi se vor părea fireşti, le vei utiliza ca fiind explicaţii ale unui nefiresc.
Motivul? Cunoşti drumul umblat şi ţi se pare mai uşor să exişti aşa, în loc să schimbi ceva. Vei avea teama de schimbare, deoarece necunoscutul a fost şi este cel mai mare factor de temut, pentru omenire.
Iar starea de nemulţumire, care se va instala în toată fiinţa ta, este primul semn că te-ai cufundat deja într-o situaţie de compromis.
De ce ai schimba ceva, dacă acel şablon funcţionează? Nu este necesar să schimbi nimic funcţional, care îţi face bine şi nu aduce daune, prin desfăşurarea lui, celor din jurul tău.
Dar când fluxul natural al vieţii naşte, în tine, gândul de schimbare, nu te mai potriveşti deloc pe acele căi bătătorite, oamenii din anturajul tău devin tot mai toxici, iar tu, în loc să evoluezi, încerci să te convingi de funcţionalitatea unor lucruri nefuncţionale, este timpul să vezi lucrurile dintr-o altă perspectivă.
Cine dicteză schimbarea? Viaţa ta, tu, acele situaţii care se întâmplă şi care îţi semnalizează că este timpul să schimbi, să TE schimbi.
Şi nu pentru că cineva exterior ţie îţi spune ce să faci, chiar tu eşti cel care simte că ceva trebuie schimbat, că ceea ce a funcţionat până la un punct, într-un fel anume, nu mai poate continua.